cand nu ne vedem niciodata decat in bezna literelor si a ferestrei asteia nenorocite.
ma prefac extrem, de la o zi la alta. e chiar simplu.
placid, trist.
e deodata interzis sa spun mi-e dor.
Iata un zid.
Intre noi, cei mai buni si frumosi teoretici prieteni. Devii binevenit deodata pe lista iubitilor mei asasini; toti cu maini de zahar si degete lucioase de forfecuta. Esti poate chiar cel mai bun – premiul pentru cele mai lucioase forfecute, ce zici?
si acum te zidesti. intr-un fel teribil si amagitor si furios. pentru mine,desigur. In rst, ramai alunecos si taios. Plictisitor. Arogant. Dar esti cel mai bun. Si daca nu tai, cosi; astupi, fereci, smulgi si asezi la loc. stanjenitor chiar.
Iata ca imi cunosti resorturile. poti sa le sucesti dupa bunul plac.
trebuie sa ma prefac.