Cosmic Audrey

Archive for September, 2008|Monthly archive page

City light painted girl

In Love.and.the.city on September 30, 2008 at 8:38 pm

I must be a dead person inside a rockin’ body

In coffee on September 27, 2008 at 3:23 pm

Cafeaua chiar e cel mai inutil pretext. Si, nu e altcineva out there. Cel putin nu atat cat sa -l poti observa intr-o plimbare din Romana pana in Universitate. Am adunat o lista in lipsa de inspiratie.

Ce’s astea?

Pasaje. Cat puteam sa scriu in ultimele luni?

Asa de multe??

..

Omg opreste-te. Esti doar destul de proasta ca sa nu accepti ca he’s NOT that into you.

Sange din sangele lui Pete

In aberatii de stereo on September 26, 2008 at 10:30 am

Kate Moss s-a hotarat sa-si incerce talentul de pictorita si a realizat un autoportret mai mult sau mai putin reusit. Ineditul picturii nu sta insa in compozitie, oarecum simpla, ci in ingredientele folosite.

Potrivit Daily Mail, tabloul care o infatiseaza pe vedeta din profil, in timp ce fumeaza o tigara a fost “mazgalit” cu ruj rosu si …cu sangele solistului Pete Doherty, cu care Moss a avut o relatie de doi ani.

Vedeta a declarat că s-a inspirat din relatia tumultoasa cu muzicianul in crearea operei si a folosit si sangele acestuia pentru realizarea picturii.

Tabloul este de doua ori mai valoros, avand in vedere ca eventualul sau cumparator va primi si o dedicatie din partea cantaretului. Portretul a fost scos la vanzare de o galerie londoneza, pretul de pornire fiind de 30.000 de lire sterline. Se pare ca exista deja un doritor, care a declarat ca e dispus sa plateasca oricat si care si-a pastrat anonimatul.

Sa ma gandesc deja la cuvantu ala care incepe cu E si se termina cu MO?

Vin si biscuiti

In zapada on September 25, 2008 at 12:57 pm

Lyla.: scriam chiar acum
Adriana: goody
Lyla.: se cheama
Lyla.: vin si biscuiti
Adriana: mmm
Lyla.: (sau ce am mancat eu aseara)
Lyla.: and it is a sad piece
Adriana: sau saratele si bere

Acasa aveam covor grena ca rujul, jucarii pe patura si ferestre albe. Astazi, nicaieri nu e acasa. Nu la servici, desi e unul din putinele refugii unde extraordinarul sentiment de inutilitate poate fi fentat. Nu e acasa nici in metrou cand imi intalnesc privirea in geamurile negre si in urechi urla Mark Saaresto. Oamenii din metrou sunt posaci sau din categoria celor care te fixeaza cu privirea minute lungi. Inca mai sunt si cei care-si scot celularul si incep sa-l butoneze elevat in preajma ta. Dupa cateva secunde se satura si iti asteapta reactia. probabil ar trebui sa fie una adanca si extatica. They don’t know they killed style. Nu mai e acasa nici in Cismigiu, acolo unde a parut sa fie in ultimii 6 ani. Nu mai e liniste sa o ascut. Telefonul nu mai suna. Acest morman de prieteni vagi ca rufele nespalate, panica si paranoia, otrava de dimineata, zgomotul din urechi. E mereu cineva acolo. E un soi de dizabilitate  si asta, medicamente, anyone?

Aseara am mancat biscuiti si vin pe covorul meu nou, in camera mea noua, la lumina noua si alba de pe biroul meu nou, in casa mea noua care nu mai e acasa.

Cat Power – Top Expert

Late Collection

In deviatii de stereo on September 25, 2008 at 11:26 am

 

Beth Orton – Galaxy of emptiness