Cosmic Audrey

Archive for September, 2010|Monthly archive page

Sonata

In deviatii de stereo, Insomnia on September 27, 2010 at 7:55 pm

No bad weather, just Tchaikovsky this time.

My love for you is a stampede of horses

In deviatii de stereo on September 23, 2010 at 12:37 pm

But you have your lifetime to recreate.

Dor, duduie, dinți de lapte

In zapada on September 22, 2010 at 7:31 pm

Rochiile ei aveau flori, păsări, și niște geometrii abstracte pe care le-am mai regăsit doar pe baticele din piețele de provincie și talciocuri. Avea un șifonier dospit de comori, la care îmi căscam ochii de fiecare dată când se deschidea, ca un bal. Când am cunoscut-o, își vopsea părul în cărămiziu moale și purta mărgele. Acum nu mai știu dacă și-l vopsea în amintirea lui sau ca să înșele vârsta. Îngrijea o crăciunică ce nu înflorea niciodată.

Mâinile îi erau întotdeauna reci și aspre. Mirosea a pudră și parfum de budoar franțuzesc. Încercam mereu să mă joc cu inelul ei prea mare, ca un coșuleț aurit. Credeam că-i cel mai cel de pe lume. Și cerceii, cerceii la fel. Mergeam cu autobuzul 102, îmi arăta, a mia oară, serele. Cel mai mult îmi plăceau serele.

Mai târziu, i-am purtat cerceii. Argintul îmi provoca alergii teribile, așa că s-a stabilit să-i iau pe aceia. În curtea școlii, toate fetele au izbucnit în râs – Ce-s cerceii ăștia de babă, făi! Nu le-am spus nimic. Dudui, ar fi zis ea, trecând cu mândrie mai departe. Mă învelea cu pătura roșie, aspră din păr de cămilă și îmi plăcea să cred că-i din puf de lebădă.

Mi-au căzut toți dinții de lapte înainte să împlinesc zece ani. A venit Crăciunul, ea s-a dus înainte de prima ninsoare.  La bunici, doar bunici să le spui, nu mama-mare și tata-mare, mamaie or tataie, îmi spunea acel bătrân, în parc. Mama a dat rochiile la cine a apucat. Au rămas ochelarii, papucii, inelușul și cerceii. Două albume pline ochi de sepia decolorată. Poza de promoție a liceului economic, 1945, Moș Nicolae la Mizil, mama mea copil, surorile, Bunicul.

În seara asta, lipsești cât pentru treisprezece ani.

Uneasy

In deviatii de stereo on September 22, 2010 at 12:44 pm

You are the most fucked up person I have ever met. Like, inside.

But somehow that only makes me want to love you even more.

This is a picture I did not take of us

In deviatii de stereo on September 21, 2010 at 12:34 pm

This is a picture I did not take of us, overwhelming September, I’m explaining to you that every time a leaf falls, someone must be daydreaming of you

This is a picture I did not take of us, my mascara bleeding in the parking lot, like a statue of grief, your steps moving forward in atonement

This is a picture I did not take of us, standing on the edge between shouting and crying, between laughter and disaster, empty heartbeats in a Hurricane

This is a picture I did not take of you and me, fighting the last world war in our little room at 3rd floor

For all the merry pictures I’ve taken, see Facebook.

foto weheartit