Cosmic Audrey

Archive for October, 2010|Monthly archive page

Youth gone by

In Teatrumatisme on October 26, 2010 at 3:19 pm

Ne-am pierdut cel mai frumos timp cerând lucruri mari despre care nu ştim încă nimic. Am plantat resemnare.

Ne-au părăsit dezordinea, dorinţa, dulceaţa. Ne-au înconjurat deziluzia, disperarea, dispreţul.

Înainte eram un oraş. Îmi amintesc mici bucurii. Soare din noiembrii, crenguţe, clătite, linişte într-un tren. Linişte deplină, spartă doar de izbucniri de râs pe o pătură. N-ai fost niciodată cu mine acasă, dar poate, poate, apeşi, ca din senin, pe clanţa locului ăla, unde fata cu şosete de mătase râde cristalin în mulţime.

Advertisements

I’m getting late, I’m getting worried

In Teatrumatisme on October 25, 2010 at 9:37 pm

Despre plante, am citit demult ca, atunci cand le smulgi, trupul lor imbibat de seve scoate tipete sfasietoare, ce nu pot fi citite decat cartografic.

Despre oameni, am citit de curand ca, atunci cand se despart, durerea este atat de insuportabila pentru ca sinapsele formate pe de-a intregul indragostirii, trairii si descompunerii relatiei se rup.

Spre deosebire de plante, oamenii nu si-au invins primitivismul de a tipa, a rage, a se tavali pe podele si a-si sugruma consortii. Ei zbiara din toti rarunchii, plang cu inflacarare si jelesc fiecare clipa a actului incheiat. Cand reusesc sa duca supliciul si sa-l inchida adanc in sine, purtandu-l cu discretie, incep sa-si simta inima, pompand ca o valva uriasa, durerea prin toate arterele, paralizand umeri, degete si maxilare. Trupul imbibat astfel de agonii emite tipete sfasietoare, ce pot fi citite cardiografic, sub forma atacurilor de cord.

Broke back

In aberatii de stereo on October 18, 2010 at 2:16 pm

Do you still take an interest in me

Are you scared or are you shy

Or just painfully ingested up by fear and doubtfulness of commitment

How you spend your evenings

Infatuated

Skipping lifetimes through chatty colorless appearances

Like fancy girls on chictopia

Diligently carrying your absenting through the day

In illiteracy and random suspension marks

Dangerously failing to acknowledge

The passing curve of my spine

The flesh on my hip

The bones down my breasts

Scarring the eye

Like paper cuts on skin

With bare blood vessels.

 

 

If there’s a link between the two

In Love.and.the.city on October 2, 2010 at 8:05 pm

Liniştea din camera mea nu mai e liniştea de dinainte de uragan. Sunt iarăşi acasă, e un acasă cu miros de Noiembrie şi început de flori, aproape că-mi amintesc muzica de atunci, pielea mea de atunci, la aceeaşi masă, pe acelaşi scaun, scriind. Ceea ce mă fericeşte să înţeleg că sunt tot eu, că am scăpare, că nu-mi lipsesc decât mici singurătăţi în care să învăţ iar să respir. Aici, unde m-am îndrăgostit ultima dată cu înverşunarea ţicnitului, şi am trăit cele mai frumoase opt zile pe vârfurile picioarelor. În seara aia mi-am spus, în sfârşit, eşti tu. Pentru foarte mult timp am continuat să mă cred. Poate că de-acum mă înşel, şi nu ne lipseşte decât distanţa aia fantastică de 20 de ceasuri.

Still, I am so happy to have met a situation that made me act according to this song. I might have made a great love statement in the past, but being in love in the way that I was right then, with you, beats every line and exclamation mark of it.