Uneori e mai bine sa fim singuri. Pentru ca nu ne rupe nimeni de demonii nostrii interiori; nimeni nu ne scapa de psihozele cu care am crescut singur si pe care ni le-am cultivat sau ni le-au implementat altii..Mai bine sau nu, punctele incep sa se puna singure. Cand au devenit prea multe incep sa apese, sa se indese lacome in cutia craniana si sa tanjesti nespus dupa atunci cand iti doreai asta.
Pe monitor mi se aduna musculite verzi; e singura lumina care le atrage in camera; si la drept vorbind si pe mine. Pentru ca imi conditionez viata, sau poate mi-o largesc prin pagina de blog; si indiferent pe cine ating, sau ce continut am varsat aici, e un loc fara regrete. Poate e natura tampita a omului sa nu-si mai doreasca ceva cand are acel ceva. Sa se sature si sa inlature, sa mature fericirea pe care singur si-a capsat-o in piele cand a crezut ca a gasit ce cauta. Uneori dragostea tampeste..asa ca am sa renunt. Vreau sa vreau din nou. Nu sunt trista.
ma plictisesc.
Tags: crize | Edit Tags Tuesday May 29, 2007 – 02:32pm (PDT) Edit | Delete
Deviaţii de Stereo 