Cosmic Audrey

Rendez-vous ratat

In aberatii de stereo on August 10, 2009 at 9:22 pm

O prietenă îmi spunea: trece pe lângă şansa vieţii lui, n-o să mai întâlnească niciodată pe cineva ca tine, în afară de teatru n-o să se întâmple nimic pasionant în viaţa lui. I-am răspuns: poate, nu ştiu, dar eu ce-o să fac, nici eu n-o să mai întâlnesc pe cineva ca el şi nici mie n-o să mi  se mai întâmple nimic interesant, sau crezi că da? Ea zice: nu, poate că nu, aşa e, nu mai există fiinţe ca tine, tu vii cam din secolul XVIII. – Ce vrei să spui? De ce spui asta? Cum adică din secolul XVIII? – Spun asta pentru că tu transformi sentimentele în acte. – În sensul ăsta?…a, da. Aşa e. Dar ce-o să fac, crezi că o să găsesc , oricum, ceea ce caut? – Nu, cred că eşti prea stendhaliană pentru lumea asta. -Dar atunci ce-o să fac, cum o să trăiesc, n-o să reuşesc. – Ba da, o să vezi, te obişnuieşti până la urmă cu viaţa asta în bemol.

  1. ah… dar poate la un moment dat ajungi sa nu-ti mai doresti chiar deloc ce ai avut si sa fugi de orice inseamna el … si intradevar viata are un mod bizar de a te face sa treci peste si sa te obisnuiesti cu diverse rahaturi nemeritate

  2. mark my words. everything happens for a reason. and of course in the end we get what we deserve, and without knowing much…for sure u deserve better.

    PS; scuza-mi engleza😛

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: