În cinematograf e mereu iunie, Coldplay şi întuneric

Chiar dacă ţipi pe dinăuntru, încleştându-ţi maxilarul, înăbuşind sângele care pompează cu palpitaţii de spaimă şi moarte prin artere. Blues pentru o pisică neagră. O sută de ani mai târziu, cu mâinile legate strâns deasupra capului, cu ochii împăienjeniţi de miracole pe care nu ţi le-ai dorit, cu genunchii roşi până la os de pardoseala pe care ţi-ai vărsat, seară de seară, rugile. Îţi numeri păcatele deasupra unui pahar cu miros de vară şi prin faţa ochilor nu mai trece nimic. Ca atunci când numeri somnul deşi ai vrea atât de mult să numeri visele.

I’m the girl with the dark dress who chainsmoked in the kitchen door

I was thinking nonsense, I was thinking just how high my fidelity is.

Michel et paroles d’amour et de desastre

Se aşează şi îi spune:

Am terminat cartea. E aşa breathtaking că mă duce cu gândul la Michel H. Trebuie să încetez să mai citesc literatură din asta. Cel puţin ştiu acum că nu trebuie să merg niciodată să văd Dragostea durează 3 ani. Dar cum o să rezist? 21 de grame atârnă atât de greu.